Înainte să planific călătoria, știam că vreau cu orice preț să ajung în Fiji. Aveam în minte imaginea idealizată a unui paradis tropical, departe de aglomerația urbană, unde nu ai de ales decât să te relaxezi și să te bucuri de ocean și de soare.
Petrecând 2 săptămâni aici, sunt gata să trag niște concluzii despre aspectele din Fiji care s-au ridicat la nivelul idealului meu, dar și despre frânturile din vis s-au zdrobit de pământ la impactul cu realitatea fijiană.
Fiji de zi cu zi
Etnic, fijienii sunt cam 60% iTaukei (adică fijieni din străbunic în fiu) și 37% indieni. De asta și mâncarea e influențată de gastronomia indiană (din fericire în mod temperat). Fiecare insulă poate avea dialectul ei, dar toți fijienii se înțeleg între ei în engleză, ceea ce e un plus dacă ești turist.
Fiji e o țară formată din peste 330 de insule, câteva mai măricele (cam cât un județ), iar cele mai multe variind între mici și foarte mici. Surprinzător, nu am văzut foarte mulți turiști. Ce-i drept, nu suntem în ceea ce ei consideră "sezon", dar vremea a fost perfectă: în 14 zile a plouat de 2 ori și atunci doar vreo oră.
Cel mai adesea am fost singuri sau cu încă maxim 3-4 oameni la obectivele turistice. Poate unul din motive e și faptul că vasele de croazieră din Australia se opresc adesea în Vanuatu și nu mai bat drumul de încă 3 zile până în Fiji.
Aș împărți Fiji în două segmente bine delimitate:
- experiența oferită turiștilor în resort-uri/hoteluri
- viața trăită în afara resorturilor, pe străzile orașelor
Noi am ales să stăm pentru început 5 nopți în Nadi într-un Airbnb, ca să vedem cum trăiesc localnicii și pentru a putea explora cea mai mare insulă din Fiji (Viti Levu, de unde vine și numele de Fiji). Din păcate nu am avut parte de o experiență prea plăcută aici. Poate nu am ales bine orașul, poate nu am ales bine cazarea, dar, în mod ciudat, nu ne-am simțit prea bine primiți.
Mai mult decât atât, pe stradă în Nadi găsești fără să vrei la tot pasul tipi agasanți care stau pe stradă și de-abia așteaptă să prindă câte-un turist pe care să-l împingă într-un loc cu obiecte "artizanale" din lemn, făcute de "localnici", nu de "chinezii care vin in Fiji să le strice economia". Repet, erau foarte agasanți și insistenți și, dacă în locul meu ar fi fost cineva cu mai multă jenă, cu siguranță ar fi intrat în plasă și s-ar fi simțit obligat să cumpere ceva.
Culmea, în așa-zisele magazine "chinezești" era aceeași marfă, la prețuri muuult mai mici.
Concluzia: era țeapă de fraierit turiștii. Cumva îmi lăsasem garda jos (când am văzut culoarea oceanului din avion) și m-am gândit că totul va fi lapte și miere.
N-am terminat cu țepele din Nadi (de data asta am și încasat-o). Pe lângă cei care te agasează - repet, agasează, gen merg cu tine 50 de metri pe stradă - să te facă să intri în magazinele "artizanale", mai sunt și cei care te îmbie să intri la "tourist information centers". Noi am zis că oricum vrem să facem minim o excursie în Viti Levu, așa că am zis că n-avem ce pierde. Am luat o excursie "cu ghid" către o plajă și o cascadă din sudul insulei.
De fapt, ghidul nu era ghid, ci șofer de taxi, și cred că singurul fijian care nu vorbea bine engleză. De asemenea:
- nu ne-am prea putut înțelege cu el în timpul excursiei
- nu ne-a întrebat unde vrem să mâncăm
- a stat cu noi la masă, fără să vorbească cu noi și a plescăit tot timpul :)))
- la final am plătit cred că de 2 ori mai mult decât dacă luam independent un taximetrist să ne ducă în locurile alea
Să ne înțelegem, nu am pretenții foarte mari când călătoresc și nu mă simt ca vreun rege venit pe tărâmurile fijiene să fiu ținut în puf, dar experiența din Nadi nu a fost una plăcută, iar recomandarea mea către cine va merge vreodată în Fiji e să stea maxim 1 noapte, două în Nadi și apoi să meargă mai departe pe una din insulele mai mici.
99% din oamenii din Fiji sunt extrem de prietenoși cu turiștii, dar în Nadi noi am găsit restul de 1%.
Iar acum, pentru cine a avut interesul (sau răbdarea de fier) să citească până aici, urmează surpriza:
Top 4 momente memorabile din Fiji
4. Diving în strâmtoarea Somosomo
După cele 5 nopți în Viti Levu, am mers cu avionul în Taveuni, a 3-a insulă ca mărime din Fiji, dar cu o stare de spirit complet diferită. Am și venit cu stil aici: am aterizat cu un avion de 16 locuri pe o pistă mare cât o stradă din centrul vechi. Am stat într-o căbănuță (dar cu toate dotările), printre palmieri, la 4 minute de mers până la plajă. Am plătit pe cazare sub 100 Euro pe noapte (ca exemplu, cazările de PE plajă costau chiar și 2000 de Euro / noapte :O ).
Se spune că Fiji e capitala mondială a divingului pentru corali moi, iar Taveuni cel mai bun loc din Fiji pentru asta, așa că nu puteam lăsa ocazia să treacă pe lângă noi.
Am apelat la Taveuni Ocean Sports, o firmă de diving a cărei patroană e o californiancă mutată în Fiji de 13 ani. Avea pe lângă ea vreo 5 dive instructori locali, pasionați de oceane, diving și viața marină. Ne-am simțit în siguranță tot timpul, am avut un ghid extrem de simpatic doar pentru noi doi, iar experiența a fost de vis, peste ce am văzut la Marea Barieră în Australia.
Bonus: a fost de peste 2 ori mai ieftin ca în Australia.
3. Lavena Coastal Walk
Tot în Taveuni am făcut și o plimbare pe coasta oceanului până la o cascadă. După toate cascadele pe care le văzusem în Australia, am crezut că o să fie ceva similar. Din fericire, ne-am înșelat.
Mai întâi am mers cu mașina cam o oră pe drum neasfaltat, într-un final ajungând la capătul drumului, într-un sat care se afla în plină zi de curățenie (am aflat ca au o asemenea zi o dată pe săptămână). De acolo, am mers o oră pe jos pe un drum amenajat printre vegetație (cam la 5-10m de ocean). La un moment dat, a trebuit să trecem printr-un râu care se vărsa cu putere în ocean, apa ajungând în unele locuri până la brâu.
Apoi drumul a luat-o brusc înspre interiorul insulei și la deal. Am mai mers 30 de minute prin junglă, de asemenea pe traseu amenajat și într-un final am ajuns la cascadă. De fapt, am ajuns în locul de unde puteai să VEZI cascada; ca să ajungi efectiv la ea, trebuia să înoți vreo 50 de metri, apoi ajungeai într-o deschizătură în stâncă, de unde puteai să vezi și o a doua cascadă. Iar după ce am ridicat drona, am văzut o a TREIA cascadă la un nivel superior.
Când m-am săturat de dronă, am înotat și eu spre locul de unde se vedea bine cascada și mi-am zis: "ce puternică e! uite cum sar stropii de apă!"
De fapt începuse să plouă, iar eu nu împachetasem aparatul foto și drona, așa că am băgat o tură de bazin înapoi mai ceva ca Michael Phelps.
2. Zbor cu elicopterul deasupra insulelor Mamanuca
Se mai uită cineva la Survivor? Adică, a văzut cineva absolut toate episoadele celor 38 de sezoane? Ei bine, eu și Silvia le-am văzut.
Adesea, Survivor se filmează în Fiji, iar unul din lucrurile care mi-au impresionat cel mai mult la TV a fost zborul cu elicopterul deasupra insulelor fijiene. Nu puteam să plecăm din Fiji fără să bifăm asta.
Am apelat la o companie de tururi cu elicopterul, la care pilot era un australian mutat în Fiji de mai bine de 15 ani. Fiind primul nostru zbor cu elicopterul, nu știam la ce să ne așteptăm. Ne-am ridicat ca un fulg de la sol, iar în nici 3 minute am ajuns deasupra insulelor Mamanuca (un grup de peste 20 de insule aflate în apropiere de Nadi). Ca să o citez pe greu impresionabila Silvia: "mi-a plăcut tare mult" :)) Cât vedeai cu ochii, insulele erau parcă niște condimente presărate pe aluatul albastru al oceanului. Fiecare insulă era împrejmuită de corali, astfel apa avea toate nuanțele de la albastru la verde și înapoi.
Zborul a durat doar 25 de minute, dar chiar și în intervalul ăsta aparent mic, am văzut imagini care îmi vor rămâne întipărite în minte și care îi dau Fiji-ului unicitatea.
1. Am stat pe o insulă mare cât parcarea de la mall
Din momentul în care am stabilit că mergem în Fiji, am știut că vreau să stau câteva nopți pe o insulă mică. Și când zic mică, vreau să zic mică, mică!
Am ales Serenity Island, cu o suprafață cam de 0.19 km2. Am căutat și un raport calitate/preț bun și cred că l-am găsit aici. Am plătit puțin peste 100 Euro / noapte pentru niște condiții ieșite din comun. Am stat într-o căsuță la 5 metri de ocean cu aer condiționat și baie modernă.
Ziua ne-am dat cu caiacul, am făcut snorkel (am văzut 3 rechini), am hrănit peștii din ocean, am făcut masaj broscuțelor țestoase de ocean, Silvia a învățat să facă un coș din frunze de palmier, am făcut paddle-board, am privit apusul de la malul oeanului. În afară de asta, eu am studiat păsările care ciripeau pe lângă noi. Noaptea ne relaxam auzind oceanul și privind stelele.
Dacă ne gândim că pe lângă asta mâncarea a fost decentă, la prețuri decente, pot să zic că nu m-am simțit nici o secundă prăduit, iar experiența aici pe insulă a fost excelentă de la un capăt la altul. Am avut paradisul nostru pentru câteva zile și am trăit ceva ce nu știu dacă o să mai am ocazia să trăiesc.
Cel puțin râmân cu pozele din dronă :)
